Prevod sa srpskog na vlaški jezik: Aleksander Ilić
Autorju: Aleksander Ilić
Satu Brestovac nu je ka tuaće saćilji. Saćanji sînt mîndric kă akolo să fak mulc kopij šî pje statistikă în Brestovac să fak maj mulc uaminj đe kît muor. Ku vro 10 anj în darăt mulc uaminj a otărît să fakă šî al đe tri kopil, pintru kă doj sînt reporukcija sîngură, da natalitjetu je kopilu al đe tri. Nu šćiu mulc kă aj đe întîj tri kopij kăpătac prîn însamîncat sa făkut în Brestovac. Njiš nu trăbuje uomu să să šuđaskă đi še în Brestovac sînt atîca kopij.
Satu je măjdo ljegat ku Boru, pînă în Bor pje pišuarje să ažunđe în 30 đe minuće.
„Sînt mulće povješć kum satu a kăpătat numilji ăsta. Una je kă a kăpătat numilji după ulm, pintru kă aiša mulc a fost, akuma a rămas numa unu. Pje alta, uaminji a trăjit pje kotunurj, pje đalurj šî kînd a venjit aiša, a trjekut pje lîngă ulmurj. Satu Brestovac kum je akuma je đin a doua parće a vjakuluj al đe 19.“, spunje saćana Mirjana Čorboloković.
Kum Mirjana spunje, problemu je kă nu sînt đestuj kopij, pintru kă sa dus la Bor. Da jastî ševa maj frumos đe kît vjaca la sat ku femiljija? Đe pakat, kriza în lumje tot a skimbat. Aša šî în Brestovac.
Kopiji înkă să žuakă pje igrališća satuluj. Da karjeva o săj oprjaskă să nu să duka đin sat kînd krjesk?
“Sînt aj ćinjerj, da đe pakat, tot maj pucînj. Nu jastă đe lukru šî aj ćinjerj să duk în orašurj. Aiša toc kopiji skrije škola đe mižlok, da barăm 90 la sută đin i skrije šî fakultjeturlji”.
În sat sînt šî ševa institucij. Satu ka tot satu – împrjeunarja lokală, Domu đe kultură, biserîka, pošta. Đe pakat, sala đe fiskultură înkă nu je fîršîtă, da pje al đe întîj luok je škola primară.
Šî tot maj pucînje traktuarje
“Nu je kum a fost. În škola primară akuma mjerđe vro 60 pînă la 100 đe kopij. Vro dată generacijlji a avut pje kîće două klase, da akuma kopiji maj mult să duk la školă în Bor. Pje folklor să vjeđe kă sînt tot maj pucînj aj ćinjerj”, a spus saćana Milena Čorboloković.
Aj ćinjerj akuma urmarjesk tot še je al maj nuou în lumje, da a ramas šî ševa đin ćimpu ša trjekut.
În sat avjem două kafićurj. Pje asta să vjeđe kă aj ćinjerj să interesuje đe ješît ku društva luor. Mulc nuapća žuakă košarka or fudbal, să šćije kă Brestocu a avut šî rukometaš aj bunj, karje sa dus la mulće întrješerj. Pje lîngă asta, đes să pot vjeđa šî aj ćinjerj kum šăd pje klupje”, maj spunje Milena.
Kultura šî tradicija trăbuje să să pazaskă. Asta je identitjetu alu un njam, še la lasat pje lumje. *eva še generacijlji trăbuje să pastraskă. Žuokurlji alje batrînje, mînkarje đe kasă. Šî kînćiku. Šî dzîs kînćiše. Da al maj bun pazîtorj đe aša ševa je un KUD, karje pazăšće aja še a lasat aj batrinj.
Čorboloković: La aj ćinjerj maj mult lje pla+e Boru
“KUD-u “Đido” în Brestovac akuma arje vro 100 đe partaš. Avjem partašî karje žuakă folkloru, spun kînćiše, kîntă, kîntă la mulće instrumjenturj. A înšeput să lukre în anu 1946. kînd ućituloajka Mica a formirit KUD-u, da unđe šî alc învacatorj a prispit. Akuma avjem parća la mulće manifestacij, a maj kunoskută je “Întîlnjaua saćiluor”. Mi je mult drag kă jar să organizujesk manifestacij šî kă aiša avjem KUD-u, klubu đe fudbal šî škola”, spunje Dragi Čorboloković, prezîdantu KUD-uluj.
Tot satu nu je la un fjal. Obišejurlji sînt aja še faše raznjaca întra noj. Jarna šî tot aja maj frumos în jarnă sînt obišejurlji Brestoculuj.
„Obišeju al nuostru je „Krăšunu“. Atunša sa făkut vro 20 đe šadzîtorj unđe sa astrîns šî aj ćinjerj šî aj batrînj šî a prăznujit Krăšunu. Tot a înšeput ku obišeju Koljindrjec, unđe kopiji să dusără đi la kasă la kasă šî a kăpătat darurj – mjară, kukurudz, nuš. A fost šî obišeju Troašilji, unđe sa întîlnjit bajecî ku fjećilji. Atunša pje masă să punje troaš šî în jelje mulće lukrurj šî dakă fata skuaće karbunu, bajatu i o să fije njegru, slajina, atunša o să fije gras šî aša. Bajecî jar aša“, spunje prezîdantu KUD-uluj.
Aja še nu je la un fjal întră Rumînj šî alc Ortodokš je poštujit maj mult pje aj muorc. Obišeju sa pastrat, da tot maj rar. Najba đe banj šî kriza să văd, da Brestovljenji šarkă sa pazaskă obišejurlji šî săj poštuje pje aj muorc.
„Đe pakat, am avut în kasă în ćimpu ša trjekut mulće pomanje, tri mja murit đin kasă. Lîngă muma mja mult am învăcat. Akuma la ševa pomanje unđe am fost am šî arătat la ševa mujerj kum să fakă obišejurlji, karje nu lja făkut ka lumja“, spunje saćana Milena Čorboloković.
Tot maj pucînj kopij šî mumulji ku kopij i bukură pje toc în sat
Mirjana Čorboloković spunje kă al maj marje problem în tot satu a Sîrbiji je kîmpokultura. Pintru kă mulc uaminj muor, nu maj jastă karje să lukre la kîmp.
„Tot maj rar să lukră đe kît în darăt, maj mult numa đe trebujerlji uaminjiluor karje lukră. În sat puaće jastă numa vro 200 đe vaš. Pjaca spunje še să kată, da šî prijecurlji sînt marj, plus vindutu maj tîrdzîu.
Ku Komuna Bor Brestocu să încălje’e ka lumja, da ar puća šî maj bun.
„Aja še tot satu trăbuje să ajbă sînt apa, struja, drumurlji, internet. Anu ăsta sa astrukat drumurlji ku asfalt. În Brestovac avjem vro 70 la sută đin drumurj ku asfalt. Domu đe kultură je aša kum je, da unu đin problemurj je sala đe fiskultura, karje să zîđašće pînă akuma vro 20 đe anj šî nu să šćije kînd o să să fîršaskă“, spunje Dragi Čorboloković.
Problemurj sînt ka tot unđe, puaće aiša šî maj mulće đe kît în alćilje saće. Đes navjem struje, pucînj banj kăpătăm đe sat, deponijlji, da šî rîu panganjit, unđe toc lapădă đe tuaće. Okoljišu đe trăjit trăbuje să să pazaskă, pintru kă kum dăm la daćină, aša šî ja întuarše. Da đin asta tot vjeđem kă nu pazîm daćina.
Să vuorbješće kă kompanija „Rakita“ o să đeškidă majdanu đe aramă în Brestovac. Mulc saćanj vuor aša ševa, da mulc njiš nu vuor. Brestovljenji vuor aj ćinjerj să lukre akolo, satu să ajbă berekjet đin asta, da spun šî kă o să urmărjaskă da să poštuje standardurlji đe ekologije or nu.
„Đe majdanu ăsta noj đin sat sînćem împrjeună đispră Komuna Bor, da ginđim kă Boru nu urmărješće kum tot să faše“, spunje Dragi Čorboloković.
Da, kă nu je tot aša đe rău spunje saćanu Boban Janošević.
„Ku đeškis topituarja a nuouă panganjitu sa împucînat. Asta arată še să puaće faše ku tehnologija a nuouă“.
Au nađeždă saćanji kă prîn luokurlji alje nuoj đe lukru aj ćinjerj o să ramînă la sat. Pintru kă la sat gasăsk paša šî stîmpăratu, še nau în oraš.
Kuprinsu ăsta je sufinansirit ku banji đi la Ministerju đe kultură šî informisît a Sîrbiji. Đe kuprinsu skris raspunđe portalu Ist Media šî nji+ întrun fjal nu arată ginđitu Ministerjuluj đe kultură šî informisît a Sîrbiji.
Ovaj sadržaj je sufinansiran sredstvima Ministarstva kulture i informisanja Republike Srbije. Sadržaj teksta je isključiva odgovornost portala Ist Media i ni u kom slučaju ne odražava stavove Ministarstva kulture i informisanja Republike Srbije.
